Pagina 1 din 1

Tutunul in Peru

MesajScris: 26 Apr 2013, 13:19
de Molia
Impresiile unui nefumator despre experienta de a fuma pipa:

Sent: Thu, 25 Apr 2013, 4:35 pm
From: iollele
To: Molia

Se fuma pentru ca, in credinta lor, fumul alunga spiritele rele. Stiu cum suna asta, dar acesta era adevaratul scop al tutunului in ritualul lor (un fel de slujba ortodoxa de duminica doar ca se tinea zilnic, seara de seara).
Tutunul era cultivat de ei si era doar cules, uscat si tocat. Se rula sub forma de tigarete, in hartie de tot felul, si era iute la gust, grozav de puternic. Tigarile cu tutun pur le numeau MAPACHO, dar in limba lor le spuneau in alt mod (tribul shipibo); le numeau asa ca sa intelegem si noi la ce se refera. Nu puteam sa le pufai (daca participai la ceremonie trebuia sa pufai si tu) pentru ca tutunul ala imi ardea buzele, asa ca mi-am cumparat o pipa. Cu ea a fost alta poveste, pentru ca avea mustiuc lung si nu mai simteam usturimea tutunului. In schimb, am descoperit ca, daca treci de iuteala, este dulce si cu gust de caramel, destul de aromat. Mirosea binisor si cu pipa mi-a placut sa-l fumez, dar tigarile alea nu le-as mai pune in gura. Tutunul ajuns in gura din tigari, pana il scuipai - ca nu aveai ce sa faci - iti ardea gura si era grozav de amar.
Pot intelege pasiunea pentru pipa si imi imaginez ca are nevoie de atentie, ca si la ceai, dar recunosc ca am facut treaba cu tutunul in Peru "pentru ca trebuia".

Re: Tutunul in Peru

MesajScris: 26 Apr 2013, 16:30
de napoleon
Da, interesanta poveste.  
Sunt cateva marturii despre aceasta deprindere la tarile vecine: Brazilia, Mexic, Haiti, Nicaragua.  Izvoare scrise de la sfarsitul sec al XV-lea si inceputului celui de-al XVI-lea care se refera la impactul tutunului asupra europenilor sositi in expeditii (Columb, Ramon Pane, Fernando Cortez, Gonzalo Hernandez de Oviedo y Baldes) in tarile Americii Latine.

Utilizarea tutunului in cadrul unor ritualuri era frecventa. De pilda, in procesiuni religioase, cu rol de a atrage noroc, bogatii, izbanda in razboaie, dar mai ales in ritualurile medicale (de aceea, in Europa, prima intrebuintare a fost cea de planta medicinala).

Astfel, exploratorii relateaza despre obiceiul barbatilor si femeilor  "de a avea o teava in mana, un fel de rasucitura de foi, din care aspirau fumul tinand-o cu un capat in gura iar in celalalt capat era aprinsa. Acestei rasucituri ii ziceau tobac iar foile din care era facuta erau adunate de pe o planta pe care o numeau petun. Rasucitura era facuta sau numai din foi intregi de tutun sau din foi zdrobite si rasucite intr-o foaie de porumb". Aici putem vorbi despre diferentiere treptata a aromelor, de la iute la dulce si invers, in forma initiala de tigareta.

Cat priveste trecerea la utilizarea uneia dintre cele mai vechi forme a pipei in cadrul ritualurilor, se vorbeste despre activitatea uzuala a vracilor de "a face cogioba", care nu inseamna, asa cum s-a crezut initial, "a trage praf de tutun pe nas" (a priza), ci "a trage fum pe nas" (a fuma). Gonzalo Hernandez spune ca, "in scopul acesta, ei se serveau de un tub in forma de Y, puneau cele doua ramuri ale tubului in nari si introduceau celalalt capat in acea buruiana aprinsa (n.a. tutun) si trageau, astfel, fum pana se buimaceau.....Teava era din trestie si se numea tobaco". 

Legat de cultura tutunului la nivel spiritual, bastinasii din Yucatan aveau credinta ca in tutun era incarnata zeita Cihuacohuatl, prima femeie pe pamant (Eva). Ca atare, il considerau ca fiind sacru si, astfel, isi gasea loc in ceremoniile religioase.

Cred ca aceste practici nu erau straine nici vecinilor peruvieni. 
Acestea ar fi impresiile primilor nefumatori care au atins aceasta planta.

Re: Tutunul in Peru

MesajScris: 27 Apr 2013, 01:02
de Twain
Domnilor, excelente informaţii. Am citit cu foarte mare interes. Vă mulţumesc!